
A mai ramas putin timp pana ce voi trece prin uriasele emotii ale "examenului vietii" , mai exact bacalaureatul. Trebuie sa marturisesc ca deja am emotii , doar ca acum ele nu sunt nici pe jumatate la fel de intense precum stiu ca vor fi in momentul in care ma voi afla in fata faptului implinit . Mi-e teama , insa aceasta teama a mea este de doua tipuri : o teama de a nu reusi si de a dezamagi , atat pe ceilalti , cat si pe mine , si o teama de ceea ce va urma dupa , cu alte cuvinte viitorul meu , intrucat indiferent care va fi rezultatul , viata mea se va schimba , iar eu sper ca schimbarea va fi pozitiva .
Voi trece intr-o noua etapa a vietii , ceea ce presupune ca trebuie sa renunt la a mai copilari, trebuie sa devin mai responsabila , mai echilibrata , mai puternica pentru a putea infrunta greul ce de-abia acum incepe .
Imi doresc cu ardoare sa devin independenta. Am atatea visuri de indeplinit , atatea lucruri de facut , locuri de vazut, atatia oameni de cunoscut si momente de trait, insa pentru asta am nevoie de mai multa incredere in fortele proprii , de curaj si de un strop de noroc .
Am mai scris un capitol din cartea vietii mele , iar altul asteapta sa fie scris .